Sănătate vs. Falsuri

Imunizează-te online contra informării eronate în materie de sănătate

Informarea eronată despre sănătate care circulă online variază de la sfaturi inutile la afirmații periculoase. Poate fi răspândită de oameni care doresc sincer să ajute, dar nu primesc sfaturi corecte, sau poate veni de la oameni care încearcă să câștige bani din fricile sau frustrările noastre. Dacă sfatul se dovedește greșit, cât de rău ar putea fi?

Acum, mai mult ca oricând, s-ar putea să ne simțim copleșiți de mesajele mixte auzite pe internet - de la celebrități și politicieni către proprii prieteni și familie - despre cum să rămânem sănătoși și să evităm boli precum coronavirusul (COVID-19).

Acum știi deja că spălarea frecventă pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde este esențială pentru a opri răspândirea germenilor. Dar să știi cum să identifici informațiile greșite despre sănătate și să nu le dai mai departe poate fi la fel de important pentru propria bunăstare și pentru cei din jurul tău.

În căutarea unor informații bune și de încredere asupra sănătății, am creat acest ghid Data Detox Kit doar pentru tine, ca să poți rămâne critic la afirmațiile de sănătate pe care le vezi și să știi ce să urmărești, împărtășești sau ignori. Aceste sfaturi te vor ajuta să stimulezi ecosistemul digital colectiv.

Să începem!


Cât de rău poate fi?

Există multe tipuri diverse de informații false (inclusiv informare eronată, informare precară și dezinformare - poți afla mai multe despre fiecare dintre ele aici). Poate fi util să te gândești la ele într-un spectru a cât de mult te pot afecta negativ, după cum este descris în raportul din 2019 Understanding Information Disorder - Înțelegerea tulburării informaționale. Poți, de asemenea, să te uiți la informarea eronată privind sănătatea din același spectru. Hai să vedem:

Pericol redus se referă la o informație falsă de sănătate care poate crea confuzii, dar nu te va răni sau îmbolnăvi. Acestea includ fie satiră ori parodie sau sfaturi ce nu au efecte sau au ca rezultat un efect placebo, fără a-ți afecta bunăstarea.

Pericolul mediu descrie dezinformarea asupra sănătății care îți poate lăsa un fals sentiment de stres sau securitate, îți poate consuma banii sau poate chiar să te îmbolnăvească. Acesta poate fi un truc sau o farsă, sfaturi sau produse înșelătoare (cum ar fi site-ul al cărui promotor cunoscut e Goop).

Pericolul înalt survine atunci când informarea eronată privind sănătatea poate rezulta în daune fizice pe termen lung, distress emotional grav sau ireversibil, (ex. remedii false sau sfaturi toxice) fie te face să pierzi încrederea în comunitatea medicală sau științifică (inclusiv teorii ale conspirației ca aceasta sau aceasta).

Cu cât mai mult practici chestionarea și evaluarea nivelelor de pericol ale informării eronate în sănătate, cu atât mai ­sigur vei deveni la identificarea momentelor în care să doar să strângi din umeri sau în care să iei măsuri mai eficiente, ca raportarea sau atenționarea prietenilor sau familiei.

Ce fac aplicațiile pentru a opri răspândirea

În încercarea de a aborda informarea eronată privind sănătatea și de a încetini răspândirea acesteia, unele platforme și aplicații iau măsuri. Twitter etichetează postările cu avertismente asupra riscului de informare eronată privind sănătatea, în timp ce Facebook folosește AI pentru a detecta informații false despre COVID-19. YouTube intenționează să adauge o funcție de verificare a faptelor. Unele aplicații cum ar fi Instagram chiar promovează surse credibile de informații precum Organizația Mondială a Sănătății sau Serviciile Naționale de Sănătate. Fac oare destul aceste aplicații sau încă mai găsești informații greșite pe ele? Ce fac aplicațiile tale preferate pentru a te ajuta?

Bubble Trouble (problema bulei)

Odată ce începi să dai clic pe articole, postări sau videoclipuri cu un anumit subiect, vei începe să vezi mai multe similare. Nu e neapărat un indiciu al unui sfat corect. O bulă de filtrare survine atunci când serviciile îți dau mai multe subiecte similare celor pe care dai deja click. YouTube este cel mai evident exemplu de platformă ce recomandă conținut bazat pe ce vizionezi deja (cunoscut și sub denumirea de „curare algoritmică”), dar bulele de filtrare descriu modul în care ți se recomandă conținutul pe cele mai populare site-uri web și aplicații.

Menține sub control conținutul recomandat

Doar pentru că o platformă îți recomandă o postare sau videoclip, nu înseamnă că e o informație corectă sau un sfat de încredere. Algoritmii de recomandare ai Instagram și fluxurile de explorare ale Twitter, postările de top pe paginile inițiale ale Facebook, YouTube și Netflix precum și redarea automată te pot duce în tunele inutile de informații.

Mai mult, când postările, imaginile și clipurile video capătă multă atenție de la alții, asta crește probabilitatea promovării lor automate.

Unele dintre aceste fluxuri, cum ar fi pe Instagram și Twitter, oferă opțiunea de a-ți împărtăși feedbackul dacă o postare sau un cont este neinteresant sau ofensator pentru tine. (Dacă sunt sau nu eficiente e o altă poveste.)

Menține un ochi ager

Dacă te atrage conținutul recomandat sau îți provoacă sentimente neplăcute, ai câteva opțiuni să-l limitezi:

  • Dezactivează redarea automată și notificările
  • Urmărește surse de sănătate mai cunoscute și de încredere
  • Instalează un dispozitiv de blocare a reclamelor precum uBlock Origin pe browser, astfel ca paginile web pe care le vizualizezi prin browser să nu afișeze reclamele
  • Elimină aplicația de pe ecranul de start al telefonului
  • Dezinstalează periodic aplicația pentru a face o pauză

O doză puternică de verificare

Cu atât de multe surse de informații despre sănătate online și în știri, poate fi confuz să știi de cine să asculți. Cele mai de încredere surse de sfaturi pentru sănătate au următoarele calități:

  • Listează unul sau mai mulți autori: când cauți acești autori online, ar trebui să poți afla la ce alte proiecte lucrează și pentru cine. Verifică-le acreditările: oferă cumva consultări în domeniul lor de expertiză?
  • TAdaugă o dată a publicării pe toate ipotezele/rapoartele: ei știu că informațiile evoluează în timp, așa că îți spun clar când și-au actualizat ultima dată articolele. Vezi în secțiunea următoare mai multe despre importanța lui „când”.
  • Aceștia clarifică faptul că nu există vreo soluție universală: în funcție de profilul tău sau de istoricul tău de sănătate, un tratament care ajută pe altcineva poate fi de fapt dăunător pentru tine sau invers.
  • Folosesc un limbaj prudent: nu „garantează” că ceva va funcționa, ci sugerează ceva care „ar putea” ajuta. Un semn bun al unei surse de încredere sunt faptele directe. Dacă povestea folosește cuvinte ce joacă cu emoțiile tale (cum ar fi „remediu miraculos”), ar putea fi un semn că o fac intenționat pentru a te influența.
  • Iau drumul scurt spre sănătate: recunosc că nu există vreun „remediu instantaneu” și că tratamentele necesită timp, controale, monitorizare și ajustări personalizate.

Este o practică bună să continui contestarea sfaturilor și mărturiilor despre care auzi sau pe care le vezi online, chiar dacă sunt de la cineva pe care ai contat în trecut. Poți să întrebi în continuare:

  • Cine este persoana sau site-ul web ce împărtășește acest sfat?
  • Ce au de câștigat din împărtășirea acestor informații sau produse?
  • Fac oare bani din asta?
  • Cine nu recomandă acest sfat sau produs și de ce?

Sună oare sfatul prea bine ca să fie adevărat? S-ar putea să ai dreptate.

Afirmațiile despre remedii_instant, vindecare rapidă sau imunitate totală sunt termeni tipici de marketing folosiți pentru a atrage atenția. Ia în calcul aceste tipuri de opțiuni extreme de formulare ca steaguri roșii și motive pentru a investiga în continuare.

Vezi cele 9 ponturi IREX pentru detectarea informației eronate despre coronavirus pentru mai multe trăsături de urmărit. Pentru o listă de întrebări critice pentru verificarea surselor și afirmațiilor, citește Aprinde lumina: Află adevărul despre internet.

De ce contează “Când”

Deoarece progresele medicale necesită teste și studii clinice continue, profesioniștii medicali își dezvoltă regulat sfaturile de sănătate. Aceasta e normal și e recunoscut ca semn al medicinei moderne de încredere. În cazul unei crize de sănătate sau a unei pandemii, sfaturile medicale sunt actualizate uneori săptămânal sau chiar zilnic.

Nu împărtăși poze sau screenshot-uri cu sfaturi; împărtășește link-ul

Când împărtășești un sfat, se prea poate că el va fi actualizat în timp. Dacă partajezi un link, înseamnă că persoana care îl primește poate verifica mai ușor dacă informația este de ultimă oră.

Un exemplu perfect în acest sens a apărut în timpul pandemiei de coronavirus care a început la sfârșitul anului 2019. La 14 martie 2020, Ministrul francez al Sănătății a postat pe tweeter că ibuprofenul poate agrava simptomele coronavirusului. Această afirmație a fost citată și raportată pe larg în sursele principale de știri, făcând să vibreze smartphone-urile din buzunarele îngrijoraților din întreaga lume. Dar, pe 18 martie 2020, [Organizația Mondială a Sănătății a postat pe Twitter] (https://twitter.com/WHO/status/1240409217997189128) că nu există vreo dovadă că ibuprofenul dăunează și nici un motiv pentru a-l evita. Deși sfaturile actualizate ale OMS au fost, de asemenea, raportate pe scară largă, erata nu a corectat ușor greșeala inițială.

Notă: în funcție de când ai citit acest articol, este posibil ca sfaturile să fi fost actualizate din nou pe baza celor mai recente studii. Asigură-te că verifici datele înainte de a urma orice sfat de sănătate.

Sortează-ți știrile după „cele mai recente” sau „cele mai noi” și verifică întotdeauna data lor

Nu toate aplicațiile sau fluxurile de știri vor afișa automat cele mai noi articole. Uneori, cel mai popular rezultat sau un site web promovat va apărea primul, deși este învechit. Asigură-te că sortezi singur rezultatele și verifici întotdeauna data.

În motoare de căutare ca Google și DuckDuckGo, ce au o secțiune de Știri, poți filtra rezultatele din ultima zi, săptămână sau lună.

Contestează: Acum că știi ce să cauți într-o sursă de încredere, scoate-ți telefonul și verifică cele mai recente sfaturi de sănătate pe care le-ai văzut pe Facebook, WhatsApp sau Instagram. Acordă-ți 10 minute pentru a investiga reclamația. Porește cronometrul! Dacă e atașată o imagine, fă o căutare inversă a imaginii pe TinEye.com pentru a vedea unde mai apare imaginea. Ce găsești în 10 minute de la căutare? Ți-au schimbat rezultatele părerea? Ai rămas cu mai multe întrebări decât răspunsuri?

“Super sfaturile” din domeniul sănătății

Unele dintre resursele pentru știrile de sănătate considerate cele mai de încredere și responsabile de profesioniștii medicali sunt:

Ce pot fi considerate super sfaturi privind sănătatea în zona unde locuiești?


Realizează-ți influența

Am vorbit despre influenceri pe internet sau în mass-media, dar te-ai considerat vreodată pe tine însuți un influencer? Opiniile tale contează și au greutate pentru oamenii din viața ta. Deci, hai să ne întrebăm: de ce împărtășești conținut?

Potrivește tipul de conținut cu motivul din care îl distribui

Arrow of theme misinformation

Te simți inspirat

Vrei să ții pasul

Vrei să ajuți

Remedii sau vindecare

Produse și practici de wellness

Breaking news

Potrivește tipul de conținut cu motivul din care îl distribui

Remedii sau vindecare

Vrei să ții pasul

Te simți inspirat

Vrei să ajuți

Produse și practici de wellness

Vrei să ții pasul

Te simți inspirat

Vrei să ajuți

Breaking news

Vrei să ții pasul

Te simți inspirat

Vrei să ajuți

Indiferent de ce împărtășești conținut, întreabă-te care poate fi în cel mai rău rezultat al acțiunii tale înainte de a apăsa „Postează” pentru a te decide dacă merită. Când distribui o mențiune de sănătate sau un produs, prietenii și familia ta pot presupune că îl susții pentru că a funcționat în cazul tău.

Dar nu ar trebui toți cei ce dețin informații să le împărtășească sperând că vor ajuta, chiar nefiind verificate? Nu neapărat. Dezinformarea privind sănătatea poate fi dăunătoare, chiar și în moduri pe care nu le vedem imediat. Poate sugestia în sine este inofensivă, dar rezultatul indirect îi lasă pe oameni confuzi privind ce să creadă și ce să nu creadă. Sau pot deveni prea încrezători și se expun la un risc mai mare decât ar face-o altfel respingând protocoalele de sănătate publică sau recomandările medicilor.

Recunoaște-ți responsabilitatea

Când vezi o informație online, s-ar putea să nu te gândești la ea din nou, dar dacă acea informație vine de la un membru al familiei sau un prieten, i-ai acorda mai mult timp și atenție. Același lucru este valabil când distribui. Poate că i-ai acordat doar câteva minute din timpul tău, însă o partajare_ poate fi înțeleasă greșit ca aprobare.

Descoperirea semnelor de informare eronată privind sănătatea nu îți aduce beneficii doar ție ci și prietenilor și familiei tale. Indiferent cu cine vorbești, obiectivele tale comune de a rămâne informat și sănătos necesită investigare, verificare și oameni de încredere.

Vrei să verifici dacă e adevărat ce ai citit? Poți găsi mai multe afirmații dezmințite despre coronavirus aici. Privește acest videoclip cu un ghid scurt al ecosistemului de informare eronată privind coronavirusul. Rămâi în siguranță și în bună sănătate!

Ultima actualizare: 25.04.2022